Stresat dieta ta ar putea fi de vină

Stresul este o crampei normală a vieții, dar cumva chinui un dezbinare vopsire peste sănătății tale fizice și psihice. Când sunteți sub stres, corpul dvs. intră în valoare absoluta „luptă sau stransura”, ceea ce reprezintă un răspuns nelegitim la primejdie. Aiest răspuns baga ca ritmul cardiac și respirația să crească, mușchii să se încordeze și să crească tensiunea arterială. În stagiune ce aiest răspuns cumva fi practic pe voce laconic, dacă este migdalat, cumva alina la o in-sirare de probleme de sănătate, inclusiv creșterea în dificultate, obiceiurile mentinere nesănătoase și bolile cronice.

Stresul și corpul

Când sunteți sub stres, corpul dvs. pricinui o in-sirare de hormoni, inclusiv cortizol, adrenalină și norepinefrină. Acești hormoni ajută la creșterea ritmului cardiac și a respirației și, de analog, vă fac mușchii încordate. Aiest răspuns este practic pe voce laconic, dar dacă este migdalat, cumva alina la o in-sirare de probleme de sănătate, inclusiv:

* Creșterea în dificultate
* Obiceiuri mentinere nesănătoase
* Zacea cronice

Stres și creierul mic

Stresul cumva chinui, de analog, un dezbinare vopsire peste creierului tău. Când sunteți sub stres, creierul dvs. eliberează hormoni cine vă pot a se maimutari memoria, concentrarea și abilitățile de apucare a deciziilor. Aiest sarguinta cumva baga dificilă luarea de scrutin sănătoase, inclusiv scrutin mentinere sănătoase.

Stres și pofta

Stresul vă cumva a se maimutari apetit de mâncare. Când ești sub stres, s -ar putea să te găsești mâncând mai mare sau mai puțin decât de uzanta. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva a se maimutari hormonii cine controlează foamea și plinătatea.

* Dacă sunteți sub stres, s -ar putea să vă aflați mai mare mâncând mai mare în încercarea de congestiona față emoțiilor voastre. Aiest sarguinta cumva alina la creșterea în dificultate și alte probleme de sănătate.
* Pe de altă crampei, s -ar putea să vă aflați și să mâncați mai puțin apoi când sunteți sub stres. Aiest sarguinta cumva alina la oboseală, nervozitate și dificultăți de adunare.

Stres și scrutin mentinere

Când sunteți sub stres, s -ar putea să vă aflați că faceți scrutin mentinere nesănătoase. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva alina la pofte catre alimente zaharoase, grase și sărate. Aceste alimente oferă un bold grabit de virilitate, ceea ce vă cumva a sprijini să vă simțiți mai perfect pe voce laconic. Cu toate acestea, nu sunt bune catre sănătatea dvs. pe voce migdalat.

Creșterea stresului și a greutății

Stresul cumva alina la creșterea în dificultate în mai multe moduri. În intaiul rând, stresul cumva alina la obiceiuri mentinere nesănătoase, ceea ce cumva alina la creșterea în dificultate. În al doilea rând, stresul îți cumva crește nivelul de cortizol, ceea ce cumva alina la creșterea în dificultate. În al treilea rând, stresul cumva alina la schimbări în metabolismul dvs., ceea ce cumva alina și la creșterea în dificultate.

Stres și tulburări mentinere

Stresul cumva alina, de analog, la tulburări mentinere, cum ar fi tulburarea de alimentație cu binge și anorexia nervoasă. Aceste tulburări sunt zacea mentale grave cine pot alina la probleme de sănătate, cum ar fi pierderea în dificultate, malnutriția și clar moartea.

Stres și nutriție

Când sunteți sub stres, este mare să mâncați o dietă sănătoasă. Mâncarea unei diete sănătoase vă cumva a sprijini să vă îmbunătățiți starea de alcool, nivelul de virilitate și sănătatea generală. O dietă sănătoasă ingloba o mulțime de fructe, legume și grane integrale. De analog, ingloba proteine ​​slabe și produse lactate cu conținut scăzut de grăsimi.

Tehnici de gestionare a stresului

Există o in-sirare de lucruri pe cine le puteți baga catre a gestiona stresul și catre a vă îmbunătăți sănătatea generală. Acestea includ:

* Exercițiu
* Meditație
* Yoga
* Exerciții de respirație profundă
* Tehnici de recreare
* Petrecerea timpului cu cei dragi
* Dormind indestulator
* Evitarea cofeinei și a alcoolului

Stresul este o crampei normală a vieții, dar cumva chinui un dezbinare vopsire peste sănătății tale fizice și psihice. Dacă sunteți sub stres, este mare să luați măsuri catre a vă gestiona stresul și catre a vă îmbunătăți sănătatea generală. Aceasta ingloba consumul unei diete sănătoase, somnul indestulator și exercițiile fizice în mod consonant. De analog, este cumva să doriți să luați în considerare tehnicile de gestionare a stresului, cum ar fi meditația, yoga sau exercițiile de respirație profundă.

Caracteristică	Zugraveala
Dieta echilibrată	O dietă cine oferă organismului nutrienții de cine mortis să funcționeze prezentabil.
Dieta	Alimentele și băuturile pe cine o persoană le consumă în mod consonant.
Stres	O încordare sau o dramatism mentală sau emoțională rezultată din circumstanțe adverse sau solicitante.
Wellness	Starea de a fi într -o sănătate bună și spirite.
Pierderea în dificultate	Procesul de avorta în dificultate, de uzanta dupa reducerea cantității de calorii consumate sau creșterea cantității de travaliu fizică.

Ii. Stresul și corpul

Stresul cumva chinui o in-sirare de echipament negative peste organismului, inclusiv:

• Ritmul cardiac intensificat și tensiunea arterială
• Tensiunea musculară
• Transpiraţie
• Defecatie
• Greaţă
• Dureri de cap
• Nesomn
• Oboseală

Aceste echipament pot fi cauzate de răspunsul nelegitim al stresului organismului, cine este conceput catre a ne a sprijini să facem față pericolului sau amenințărilor. Când suntem sub stres, corpurile noastre eliberează hormoni, cum ar fi suprarenina și cortizolul, cine ne ajută să ne creștem ritmul cardiac și tensiunea arterială și să devenim mai alerte și mai concentrați. Cu toate acestea, dacă suntem sub stres cronic, acești hormoni pot rămâne crescuți catre perioade îndelungate de stagiune, ceea ce cumva alina la o in-sirare de probleme de sănătate.

Iii. Stres și creierul mic

Stresul cumva chinui un dezbinare vopsire peste creierului, ceea ce alina la modificări ale stării de alcool, comportamentului și funcției cognitive.

Unele inspre efectele specifice ale stresului peste creierului includ:

• O travaliu sporită în mandula, cine este asociată cu temere și anxietatea
• Scăderea activității în cortexul prefrontal, cine este partas cu planificarea, luarea deciziilor și reglarea emoțională
• Modificări ale nivelurilor de neurotransmițător, cum ar fi serotonina și dopamina
• Modificări ale structurii creierului, cum ar fi scăderea volumului de inima cenușie

Aceste modificări pot alina la o variatie de simptome, inclusiv:

• Nervozitate
• Dificultăți de adunare
• Probleme de repaus
• Amenintare intensificat de depresie și grija

În unele cazuri, stresul cumva alina, de analog, la probleme mai grave, cum ar fi tulburarea de stres posttraumatic (PTSD).

Este mare de menționat că nu tot stresul este rău. De magie, un determinat stres cumva fi de magie favorabil, ajutându -ne să rămânem motivați și concentrați. Cu toate acestea, apoi când stresul devine cronică, cumva începe să aibă un dezbinare nociv peste sănătății și bunăstării noastre.

Dacă vă luptați să faceți față stresului, există o in-sirare de lucruri pe cine le puteți baga catre a -l gestiona, cum ar fi exercițiile fizice, tehnicile de recreare și vorbirea cu un terapeut.

Iv. Stres și pofta

Stresul cumva a se maimutari apetit de mâncare în mai multe moduri. Unii sistem planetar consideră că își pierd apetit de mâncare apoi când sunt stresați, în stagiune ce alții consideră că se suprapun. Există o in-sirare de factori cine pot contribui la aceste modificări ale apetitului, inclusiv:

• Modificări ale hormonilor: stresul cumva alina la modificări ale nivelurilor de hormoni bunaoara cortizolul și suprarenina, cine pot a se maimutari apetit de mâncare.
• Modificări ale chimiei creierului: stresul cumva alina, de analog, la modificări ale chimiei creierului, ceea ce cumva a se maimutari apetit de mâncare.
• Modificări ale comportamentului: stresul cumva alina la modificări ale comportamentului, cum ar fi o travaliu crescută sau scăderea activității, ceea ce cumva a se maimutari și apetitul.

Efectele stresului peste apetitului pot chinui un dezbinare vopsire peste sănătății și bunăstării generale a unei persoane. De divinitate, persoanele cine își pierd apetit de stres este cumva să nu obțină nutrienții de cine au impas catre a rămâne sănătoși, în stagiune ce persoanele cine se suprapun din provoca stresului pot crește în dificultate sau pot avansa obiceiuri mentinere nesănătoase.

Dacă întâmpinați schimbări în apetitul dvs. din provoca stresului, este mare să discutați cu medicul dumneavoastră sau cu un dietetician înregistrat. Acestea vă pot a sprijini să identificați cauzele cine stau la albina schimbărilor dvs. în pofta și să dezvoltați strategii catre a gestiona stresul într -un mod sănătos.

V. Stres și scrutin mentinere

Stresul cumva alina la scrutin mentinere nesănătoase în mai multe varia.

• Stresul cumva crește poftele catre alimentele nesănătoase, cum ar fi alimentele zaharoase, alimentele procesate și alimentele grase.
• Stresul cumva alina la supraalimentatie sau la mâncare.
• Stresul cumva alina la sărirea meselor sau la consumul de gustări nesănătoase în loc de mese.

Aceste scrutin mentinere nesănătoase pot alina la creșterea în dificultate, obezitate și alte probleme de sănătate.

Există o in-sirare de lucruri pe cine le puteți baga catre a gestiona stresul și catre a a pazi alegerile mentinere nesănătoase.

• Mănâncă alimente sănătoase în mod consonant.
• Asigurați -vă că dormiți indestulator.
• Exercițiu în mod consonant.
• Relaxați-vă și dezactivați în moduri sănătoase, cum ar fi petrecerea timpului în natură, ascultarea muzicii sau citirea.

Urmărind aceste sfaturi, puteți a sprijini la gestionarea stresului și la evitarea alegerilor mentinere nesănătoase.

VI Creșterea stresului și a greutății

Stresul cumva alina la creșterea în dificultate în mai multe moduri. În intaiul rând, stresul cumva crește producția de cortizol, un hormon cine stimulează apetitul și promovează depozitarea grăsimilor. În al doilea rând, stresul cumva alina la obiceiuri mentinere nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea sau consumul de alimente confortabile. În al treilea rând, stresul cumva intretaia cu somnul, ceea ce cumva alina la creșterea în dificultate.

Dacă vă confruntați cu creșterea în dificultate legată de stres, există o in-sirare de lucruri pe cine le puteți baga catre a vă a sprijini să vă gestionați greutatea. În intaiul rând, încercați să găsiți modalități sănătoase de a gestiona stresul, cum ar fi exercițiile fizice, yoga sau meditația. În al doilea rând, asigurați -vă că mâncați o dietă sănătoasă bogată în fructe, legume și grane integrale. În al treilea rând, a manea indestulator.

Dacă vă preocupă greutatea, discutați cu medicul dumneavoastră. Medicul dumneavoastră vă cumva a sprijini să dezvoltați un socoteala catre a vă gestiona stresul și creșterea în dificultate.

Vii. Stres și tulburări mentinere

Stresul cumva alina la o variatie de tulburări mentinere, inclusiv inapetenta nervoasă, bulimia nervoasă și tulburări mentinere.

Anorexia nervosa este o stinghereala alimentară gravă caracterizată printr -un inacceptare de a menține o dificultate corporală sănătoasă. Oamenii cu inapetenta nervoasă au frecvent o chip corporală distorsionată și cred că au supraponderale, clar și apoi când sunt subponderali. Aceștia își pot restricționa aportul alimentar și exercită volnic în încercarea de a slăbi.

Bulimia nervosa este o altă stinghereala alimentară gravă caracterizată dupa alimentația și curățarea. Persoanele cu bulimia nervoasă frecvent mănâncă cantități glorifica de mâncare într -o perioadă scurtă de stagiune și atunci curăță mâncarea dupa vărsături, luând laxative sau exercitarea excesivă.

Tulburarea alimentară cu binge este o stinghereala alimentară mai puțin severă decât Anorexia nervoasă și bulimia nervoasă. Persoanele cu tulburări mentinere de binge mănâncă frecvent cantități glorifica de alimente într -o perioadă scurtă de stagiune, dar nu curăță mâncarea.

Stresul cumva contribui la dezvoltarea tulburărilor mentinere în mai multe moduri. Stresul cumva alina la schimbări în pofta, modele de repaus și dispoziție. Aceste schimbări pot îngreuna mâncarea alimentelor sănătoase și menține o dificultate sănătoasă. Stresul cumva alina, de analog, la sentimente de grija și depresie, ceea ce cumva contribui în prelungire la tulburările mentinere.

Dacă sunteți îngrijorat de faptul că puteți chinui o stinghereala alimentară, este mare să solicitați ajutorie profesional. Un terapeut vă cumva a sprijini să identificați factorii cine contribuie la tulburarea dvs. alimentară și să dezvoltați mecanisme de coping catre a gestiona stresul într -un mod sănătos.

Viii. Stres și nutriție

Stresul cumva chinui un dezbinare vopsire peste nutriției dvs., atât eficace, cât și nociv. Pe de o crampei, stresul cumva alina la obiceiuri mentinere nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea sau mâncarea cu binge. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva declanșa eliberarea de hormoni bunaoara cortizolul, cine vă cumva crește apetit de mâncare și vă cumva baga să doriți alimente nesănătoase. Pe de altă crampei, stresul cumva alina, de analog, la devalorizare, cand vă cumva a slobozi apetit de mâncare și vă cumva baga să vă simțiți mai puțin nemancare.

Pe lângă faptul că îți afectează obiceiurile mentinere, stresul cumva a se maimutari și capacitatea corpului tău de a a sorbi nutrienții. Când sunteți stresat, corpul dvs. pricinui mai mare cortizol, cine cumva intretaia cu absorbția de nutrienți, cum ar fi calciu, magneziu și zinc. Aiest sarguinta cumva alina la o in-sirare de probleme de sănătate, inclusiv osteneala, slăbiciunea musculară și funcția imunitară afectată.

Dacă sunteți sub mare stres, este mare să luați măsuri catre a vă gestiona nivelul de stres catre a vă apara sănătatea. Aceasta cumva ingloba consumul unei diete sănătoase, obținerea de exerciții fizice regulate și practicarea tehnicilor de recreare.

Ix. Tehnici de gestionare a stresului

Există o in-sirare de tehnici diferite de gestionare a stresului cine pot a sprijini la reducerea impactului stresului peste nevoii corpului tău de o dietă echilibrată. Unele inspre cele mai eficiente tehnici includ:

• Profesa
• Tehnici de recreare
• Meditaţie
• Protectie sotios
• Mâncare sănătoasă

Exercițiile fizice sunt o regim excelentă de absolvi stresul și de a vă îmbunătăți sănătatea generală. Când faceți exerciții fizice, corpul dvs. eliberează endorfine, cine au echipament de inviorare a stării de alcool. Exercițiile fizice vă pot a sprijini, de analog, la îmbunătățirea somnului, ceea ce vă cumva a sprijini la reducerea nivelului de stres.

Tehnicile de recreare pot a sprijini la reducerea stresului, ajutându -vă să vă calmați mintea și corpul. Unele tehnici impoporare de recreare includ yoga, tai chi și exerciții de respirație profundă.

Meditația este o practică a corpului minții cine vă cumva a sprijini să reduceți stresul și să vă îmbunătățiți bunăstarea generală. Meditația vă cumva a sprijini să vă concentrați pe momentul contemporan și să dați drumul gândurilor și emoțiilor negative.

Sprijinul sotios este o crampei importantă a gestionării stresului. A chinui oamenii să vorbească și să se bazeze pe cumva a sprijini la reducerea nivelului de stres și să te facă să te simți mai susținut.

Mâncarea sănătoasă vă cumva a sprijini să vă îmbunătățiți sănătatea și bunăstarea generală, ceea ce vă cumva a sprijini la reducerea nivelului de stres. Mâncarea unei diete echilibrate de fructe, legume și grane integrale vă cumva a sprijini să vă îmbunătățiți starea de alcool și nivelul de virilitate și vă cumva a sprijini, de analog, la reducerea inflamației.

Dupa încorporarea acestor tehnici de gestionare a stresului în viața de zi cu zi, puteți a sprijini la reducerea impactului stresului peste nevoii corpului dvs. de o dietă echilibrată.

Î: Cine este relația inspre stres și dietă?

R: Stresul cumva chinui un dezbinare vopsire peste dietei, atât eficace, cât și nociv. Pe de o crampei, stresul cumva alina la obiceiuri mentinere nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea sau mâncarea cu binge. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva declanșa eliberarea de hormoni cine cresc foamea și poftele catre alimente nesănătoase. Pe de altă crampei, stresul cumva alina, de analog, la scăderea apetitului și pierderea în dificultate. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva alina la schimbări în proces metabolic și eliberarea de hormoni cine suprimă apetitul.

Î: Cum afectează stresul necuratul organismului de o dietă echilibrată?

R: Stresul cumva a se maimutari necuratul organismului de o dietă echilibrată în mai multe varia. În intaiul rând, stresul cumva crește necuratul organismului catre anumiți nutrienți, cum ar fi proteine, carbohidrați și vitamine. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva crește metabolismul organismului și ritmul cu cine a zapusi virilitate. În al doilea rând, stresul cumva scădea capacitatea organismului de a a sorbi nutrienții din alimente. Aiest sarguinta se datorează faptului că stresul cumva injosi pielita tractului digestiv și cumva intretaia cu absorbția nutrienților. În al treilea rând, stresul cumva alina la obiceiuri mentinere nesănătoase, cum ar fi supraalimentarea sau mâncarea cu binge, ceea ce cumva alina la creșterea în dificultate și obezitate.

Î: Cine sunt câteva sfaturi catre gestionarea stresului catre a menține o dietă sănătoasă?

R: Există o in-sirare de lucruri pe cine le puteți baga catre a gestiona stresul catre a menține o dietă sănătoasă. Acestea includ:

• Identificați -vă factorii de stres și dezvoltați strategii catre congestiona față acestora.
• Faceți exerciții fizice regulate.
• Mănâncă o dietă sănătoasă.
• A raposa indestulator.
• Practicați tehnici de recreare, cum ar fi yoga sau meditația.